Predau educatie media! – Laboratorul de educatie si cultura media

In perioada 20 – 26 august 2017, am participat la Scoala de vara organizata de Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI in parteneriat cu Romanian – American Foundation si Ambasada SUA, in cadrul programului strategic „Predau educatie media! – Laboratorul de educatie si cultura media”.

Activitatile scolii de vara s-au desfasurat in inima Transilvaniei, la Valea Verde Retreat din satul Cund, jud. Mures. Un cadru natural de vis, intr-un sat de case sasesti renovate si deschise turismului, pentru a a conserva traditiile si a promova valorile autentice ale satului romanesc.

Felicit organizatorii pentru alegerea de a ne desfasura activitatile scolii de vara intr-un altfel de loc decat suntem obisnuiti pentru desfasurarea cursurilor de formare! Un sat linistit din Transilvania, departe de zgomotul urban, unde timpul are alt ritm, pentru regasirea echilibrului nostru interior si a armoniei cu mediul extern, prin puterea contrastului frumos si elegant dintre traditie si inovatie in educatie!

Pastrarea legaturii educatiei din prezent cu trecutul, prin conectarea la natura si integrarea noilor tehnologii de informare si comunicare (TIC) in ora de curs, pentru crearea de continut pentru lectii cu utilizarea instrumentelor traditionale si noi ale mass media, are un rol foarte important din punct de vedere psihologic, deoarece astfel sunt satisfacute nevoile umane innascute de securitate, apartenenta si predictibilitate pentru pastrarea sanatatii psihice si fizice.

Social media se bucura de tot mai multa atentie si interes din partea tinerei generatii, dar si din partea adultilor si a persoanelor varstnice. Chiar daca toate aceste categorii de utilizatori nu stiu prea bine ce inseamna „media literacy” sau cum anume putem accesa informatia in mod eficient si eficace pentru intelegerea continutului mass media si a modului de utilizare, ca urmare a unei evaluari critice a informatiei si a surselor de documentare, este important sa invatam sa facem educatie altfel, integrand noile tehnologii de informare si comunicare si orientand in mod constient atentia tinerilor spre cautarea frumusetii si adevarului prin educatie si cultura media. Astfel, tinerii vor sti cum sa foloseasca din surse fiabile si in mod eficient documentele autentice oferite de mass media, alegand pe cele care respecta principiile privind transparenta si integritatea in preluarea, prelucrarea si difuzarea informatiilor.

Alaturi de alti profesori din tara, am avut privilegiul de a participa la aceasta  experienta de invatare despre „media literacy” si am beneficiat de experienta formatorilor de la Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI, pentru a sti care sunt competentele media si cum anume le putem integra in curriculum.

Ce ne propunem noi, cadrele didactice, prin parteneriatul cu CJI, in cadrul programului „Predau educatie media! – Laboratorul de educatie si cultura mea” este:

  • Sa promovam si sa continuam in scoala activitatile laboratorului de educatie si cultura media, prin proiectarea unor activitati didactice care sa-i sprijine pe elevi sa-si dezvolte gandirea critica, atitudinile pro sociale, abilitatile pentru cetatenie activa si motivatia de a se implica in  in mod constient in comunitatile din care fac parte, pentru a proteja drepturile omului, egalitatea de gen, dezvoltarea durabila, pacea si justitia sociala;
  • Sa sustinem educatia pentru „media literacy” in scoli prin schimbul de bune practici si transferarea  metodelor non-formale invatate de la formatorii nostri in cadrul programului „Predau educatie media!”;
  • Sa integram educatia pentru „media literacy”, atat in curriculum, cat  si in activitatile extracurriculare, in parteneriat cu CJI si alte institutii interesate de apararea democratiei si drepturilor cetatenesti.

Toti copiii si tinerii au dreptul de a fi informati cu privire la lucrurile care ii afecteaza, iar dreptul la libera exprimare este un drept fundamental. Cred asadar cu tarie in rolul activ al cadrelor didactice in societate si in capacitatea acestora de a-i incuraja si indruma pe tinerii din scoli sa isi exprime opinia pentru a participa la luarea deciziilor care-i privesc.

Pentru mai multe informatii despre programul strategic „Predau educatie media! – Laboratorul de educatie si cultura media”, va invit sa consultati site-ul www.cji.ro.

Prof. Virginia – Smarandita Braescu

Colegiul National „Grigore Moisil” Onesti 

 

 

#predaueducatiemedia #laboratoruldeeducatiesiculturamedia #CJI

Anunțuri

Echilibru in contrast

echilibru-in-contrast
Motto: „Adevărata călătorie a descoperirii nu înseamnă a căuta tărâmuri noi, ci a vedea cu ochi noi. (Marcel Proust)

Rezumat: Interesul în creştere al tinerei generaţii din România şi nu numai pentru artele marţiale ne motivează să ne punem câteva întrebări referitoare la legăturile profunde care se stabilesc între tehnicile şi stilurile diferitelor abordări din artele marţiale şi patternurile comportamentale care există la fiecare persoană la nivel subconştient şi care fac posibilă această paradigmă în plin avânt în plan social. Afirmându-se tot mai mult ca o disciplină hibrid, la graniţă cu filozofia, antropologia culturală, psihologia aplicată, medierea conflictelor şi noile terapii umaniste, artele marţiale concură la o teorie integrată, însă niciodată completă a fiinţei umane, atrăgând şi surprinzând totodată prin diversitatea stilurilor, dinamica gândirii şi a mişcărilor exterioare spectaculoase, precum şi prin împlinirea trebuinţelor umane de securitate, de apartenenţă la un grup social, de leadership, de dezvoltare personală şi spiritualitate.

Concepte cheie: psihologie aplicată, medierea conflictelor, arte marţiale, tradiţie, inovaţie, stare de bine subiectiv, stare de flux, psihologia personalităţii

Puncte comune în artele marţiale, medierea conflictelor şi abordările psihosomatice

Artele marţiale, medierea conflictelor şi abordările psihosomatice ţin de psihologia umaniastă (bioenergie, analiza tranzacţională, teoria şi terapia Gestalt, rebirth, non-directivitate, analiză primară, sofrologie, etc) au în comun o anumită „filozofie” de viaţă, o concepţie despre om care permite fiecărei persoane să-şi dezvolte şi să-şi sporească potenţialităţile, să-şi îmbogăţească experienţele, să creeze relaţii mai intense şi mai armonioase. Nu există în artele marţiale, medierea conflictelor şi nici în psihologia umanistă o delimitare marcantă între impact terapeutic, dezvoltare personală, rezolvarea de probleme şi tehnici de creativitate şi exprimare verbală şi/sau corporală.

Un alt punct comun artelor marţiale, medierii conflictelor şi noilor abordări terapeutice ţine de aspectul cantitativ şi unitar totodată. Numărul foarte mare de metode psihoterapeutice, de domenii de aplicabilitate ale medierii conflictelor şi de stiluri de autoapărare cuprinse în artele marţiale confirmă principiul comun al unităţii în diversitate, care ţine atât de tehnici cât şi de calea spirituală aleasă pentru împlinirea în viaţă şi desăvârşirea personală.

La un alt nivel de înţelegere, dacă terapia ajută adesea la regăsirea mecanismelor pierdute sau refulate ale unei creşteri sănătoase, artele marţiale şi medierea conflictelor intra şi interpersonale echilibrează sistemul energetic şi ajută la întărirea sistemului imunitar, contribuind la menţinerea unei bune stări generale de sănătate. Când sunt practicate cu regulariate, artele marţiale şi comunicarea relaţională pot preveni conflictele şi bolile, optimizând starea de bine, armonizând relaţiile şi prelungind viaţa. Astfel şi adesea fără o înţelegere raţională, practicanţii artelor marţiale reuşesc să-şi rezolve problemele de viaţă asemenea persoanelor care fac apel la serviciile unui mediator sau ale unui psihoterapeut pentru a fi sprijiniţi în procesele de conştientizare,  spargerea şi depăşirea tiparelor cognitive negative, prin reajustarea hărţilor mentale conflictuale, resemnificarea experienţelor trăite şi învăţarea contextuală pentru desprinderea de dependenţă, empowerment şi (re)dobândirea autonomiei,  graţie unei corecte integrări a gândurilor, emoţiilor şi atitudinilor personale în prezent.

Viata meaReferinţa la corp, la organele de simţ (respiraţia, văzul, auzul, atingerea, percepţiile musculare şi viscerale) şi la sistemul psihomotor (încărcare-tensiune-descărcare-relaxare) este un alt punct de întâlnire al somatoterapiilor cu artele marţiale, dar şi cu proiecţiile şi procesul Gestalt de satisfacere a unei nevoi prin conștientizarea propriilor emoţii, gânduri şi sentimente în context,  ceea ce face posibilă revenirea la „aici şi acum”, nu ca o stare, ci ca un „proces” în curs. [1] Este aportul major al terapiei Gestalt, care pregăteaşte terenul pentru dezvoltarea personală şi încununează toate celelalte puncte comune ale artelor marţiale, managementului conflictelor şi somatoterapiilor în general: exprimarea liberă verbală şi corporală, catharsis-ul (sau amplificarea emoţională), trezirea conştiinţei dinamice, integrarea, schimbarea comportamentului,  respiraţia, destinderea musculară, ţipătul. (cf. Dr. André Moreau, 2007) [2]

gestalt-04

Psihanaliza şi Gestalt-ismul sunt sursele fundamentale ale psihologiei proiective. Cu toate că-şi are rădăcinile în psihanaliză şi teoria Gestalt, psihologia proiectivă are o funcţie mediatoare pentru că:

  1. Pe de o parte, se diferenţiază net de alte metode de explorare a personalităţii şi de management al conflictelor (cf. Ana Anastasi, 1988) prin: [3]
  • faptul că subiectul nu este niciodată conştient de semnificaţia psihologică a răspunsului său;
  • multitudinea răspunsurilor posibile la un singur stimul dat;
  • necesitatea de a ţine cont în interpretarea unui element comportamental de alte  elemente ale aceluiaşi comportament, participarea contextului la interpretare fiind impusă de faptul că, în principiu, un anumit răspuns nu are o semnificaţie univocă.
  1. Pe de altă parte, stabileşte legături cu psihologia personalităţii, psihopatologia şi psihiatria, psihodiagnosticul psihometric, psihologia cuplului, psihologia copilului, psihologia artei etc.

Cu ajutorul testelor proiective pot fi descoperite:

  • particularităţile psihice ale persoanei
  • starea sa afectivă,
  • constelaţia sa motivaţională,
  • conflictele psihice,
  • orientarea valorică şi atitudinea sa faţă de probleme şi situaţiile conflictuale.

Primul care a scos în evidenţă valoarea psihologică a proiecţiei a fost Sigmund Freud. Marile rezistenţe la schimbare identificate de Freud, părintele psihanalizei, sunt: introiecţia, proiecţia, confluenţa, retroflexia şi deflexia. În psihanaliză, „rezistenţa la schimbare este tratată într-o manieră energetică” [4] şi reprezintă un obstacol la interpretările psihanalistului, „care ar fi susceptibile să faciliteze trezirea conştiinţei refulărilor şi transferurilor sale, beneficiilor secundare ale bolii sale.” [5]

Spre deosebire de psihanaliză, alte teorii terapeutice şi medierea conflictelor sunt construite în jurul conceptului de informaţie şi au o altă perspectivă asupra rezistenţei la schimbare. [6] Rezistenţele identificate de Freud au fost preluate de terapia Gestalt (Perls, Polster şi mai ales Ginger) şi practica medierii cu unele diferenţe majore. Originea lor nu mai este căutată exclusiv în copilăria timpurie şi nu mai prezintă deloc interes. În Gestalt şi medierea conflictelor se pune accentul pe ce se întâmplă „aici şi acum”, pe procesul de satisfacere a unei nevoi. Perls, creatorul terapiei Gestalt, era convins că „metoda Gestalt este prea bună pentru a fi folosită numai pentru bolnavi”. Gestalt este mai mult decât o terapie, Gestalt este o filozofie de viaţă pentru că permite explorarea, confruntarea, verificarea proiecţiilor şi reajustarea hărţilor mentale, adică dezvoltarea personală şi evoluţia spirituală. (cf. Dr. André Moreau, Op. cit., 2003)

În ce priveşte ţinta schimbării terapeutice, psihanaliza acordă prioritate hărţii considerând că schimbarea comportamentală se va produce ca urmare a insight-ului, înţelegerii, clarificării. Medierea conflictelor şi psihoterapiile scurte, de orientare strategică şi sistemică, demarează prin prescrierea de schimbări mici la nivelul comportamentelor sau schimbări la nivelul teritoriului, care vor fi urmate de alte schimbări ale modului în care persoana percepe realitatea sau schimbări la nivelul hărţii. (cf. Ion Dafinoiu, Op. cit., 2001) [7]

Tradiţie şi inovaţie în medierea conflictelor şi artele marţiale 

Medierea conflictelor şi artele marţiale se bucură de tot mai multă consideraţie, chiar dacă cei care le practică nu ştiu prea bine ce înseamnă artele marţiale şi a face o mediere. Tendinţele din prezent, dar şi cele viitoare în medierea conflictelor şi artele marţiale sunt influenţate de trecut. Dacă înţelegem legătura artelor marţiale şi a medierii conflictelor cu trecutul prin recunoaşterea, respectarea şi păstrarea tradiţiei ca ansamblu de valori, credinţe, afecte şi patternuri comportamentale constituite în cadrul unei comunităţi sociale şi transmise din generaţie în generaţie, atunci putem înţelege sensul mediator al trecutului în prezent, rezultat din corecta punere în relaţie a tradiţiei cu inovaţia.

Păstrarea legăturii cu trecutul prin tradiţie este primordială din punct de vedere psihologic, deoarece astfel sunt satisfăcute nevoile umane înnăscute de securitate, apartenenţă şi predictibilitate cu rol foarte important în păstrarea sănătăţii psihice şi fizice, precum şi pentru integrarea sistemică a personalităţii, ca urmare a procesului de dezvoltare personală, ce presupune atingerea unor niveluri superioare de înţelegere a lumii şi a comportamentului uman. 
arte martiale 1Stilurile maeştrilor în artele marţiale şi ale mediatorilor în managementul conflictelor sunt schimbǎtoare. Ataşamentul de metodele clasice, tradiţionale, poate fi sursǎ de conflict şi cauzǎ pentru inadaptare în contextul societăţii actuale. Pentru ca o strategie de mediere sau de  autoapărare sǎ fie eficientǎ este nevoie de tehnicǎ şi de abilitatea de a şti cum sǎ o foloseşti într-un anumit context. O strategie utilizatǎ cu succes în relaţia cu o persoanǎ nu dǎ aceleaşi rezultate în relaţie cu o altǎ persoanǎ. Arta mediatorului şi/sau a maestrului în artele marţiale constǎ în capacitatea de punere în practicǎ a competenţelor transversale de adaptare creativǎ în plan personal, interpersonal şi profesional, competenţe care ţin de dezvoltarea sa personalǎ şi optimizarea profesionalǎ. Perspectiva sistemicǎ, procesuală şi integrativă este posibilă datoritǎ punerii în relaţie a ideilor, cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor nou dobândite pentru a se cristaliza în competenţe ce permit accesul la înţelegeri la alt nivel a teoriei şi practicii medierii şi/sau artelor marţiale.

karate ballet

integrare

 

Considerăm aşadar integrarea sistemică a personalităţii mediatorului, psihoterapeutului sau a maestrului în artele marţiale ca fiind tendinţa corectoare în domeniile variate şi fragmentate ale psihologiei, medierii conflictelor şi artelor marţiale. Astfel, aplicaţiile psihologiei în medierea conflictelor şi artele marţiale îşi fac tot mai mult simţite beneficiile pentru transformarea personală pozitivă. Beneficiile aplicaţiilor psihologiei sunt tot mai evidente, atât în dezvoltarea artelor marţiale ca disciplină sportivă olimpică, cât şi în impactul medierii conflictelor asupra sănătăţii, respectului de sine superior şi stării de bine subiectiv.

Meditaţia, tehnicile mentale şi de respiraţie promovate de şcolile tradiţionale de arte marţiale contribuie la o mai bună coordonare minte-corp, la un simţ al disciplinei şi la formarea respectului de sine superior, care este „cea mai sintetică componentă a atitudinii faţă de sine şi, implicit, a personalităţii.” (Ion Radu Tomşa, 2008) Procesul educativ de construire a respectului de sine şi afirmare cu încredere a personalităţii poate fi înţeles ca un proces de ridicare progresivă pe treptele conştiinţei, un proces de medieri cognitive succesive pentru desprinderea de dependenţă şi dobândirea unui „sistem imunitar al conştiinţei” (Nathaniel Branden, 2008) care asigurǎ starea de bine subiectiv pe termen lung.

O cercetare recentǎ, desfǎşuratǎ în cadrul Institutului Român de Psihoterapie Integrativǎ (IRPI), distinge între obiectiv şi subiectiv în abordarea stǎrii de bine în psihoterapia integrativǎ, evidenţiind concluzia majoritǎţii cercetǎtorilor asupra complexitǎţii şi caracterului dinamic al acestui concept. Activitǎţile de documentare efectuate de autorii studiului despre cercetǎrile anterioare privind starea de bine subiectiv au condus la o viziune globalǎ şi sinteticǎ asupra conceptului, prin identificarea principalelor sale dimensiuni şi componente din definiţiile date de alţi autori (componenta cognitivǎ,  dezvoltarea personalǎ şi evoluţia de-a lungul vieţii, stilul de viaţǎ şi relaţia cu mediul, relaţiile pozitive cu ceilalţi, echilibrul afectiv) şi înţelegerea importanţei conceptului de „locus of control” (LOC), promovat de Rotter şi teoreticienii învǎţǎrii sociale, pentru a defini „modul specific al unui individ de a percepe legǎtura dintre propriul sǎu comportament şi întǎririle (reinforcements) pe care le oferǎ mediul”. Rezultatele cercetǎrilor au relevat concluzia comunǎ cǎ „internaliştii sunt superiori externaliştilor pe toate planurile […] mai activi, mai alerţi, mai eficienţi în manipularea elementelor din mediul lor de viaţǎ, mai eficienţi în utilizarea informaţiilor, mai senzitivi, superiori în privinţa proceselor cognitive, cu o mai bunǎ abilitate în rezolvarea problemelor în situaţii de incertitudine.”  [8]

Zâmbetul natural este indicele fiziologic al stǎrii de bine subiectiv şi al armoniei cerebrale (Schreiber, 2004), semnul unei integrǎri reuşite a instinctelor şi a gândurilor, a emoţionalului şi a cognitivului, pentru coordonarea a ceea ce este simplu (ca organizare) cu ceea ce este complex (ca formă). Psihologul Adrian Nuţǎ intuieşte că acest tip de funcţionare are legatură cu starea de flux. (cf. Mai mult de 10% – Unitatea verticală a creierului, 2007). O persoanǎ atinge starea de flux când „scopurile sunt clare, reacţiile – relevante, iar provocǎrile şi abilitǎţile se aflǎ în concordanţǎ” (Mihaly Csikszentmihalyi, 2007), pentru cǎ îşi investeşte toatǎ energia psihicǎ şi atenţia devine ordonatǎ.

Activitǎţile de tip flux sunt cele în care ne implicǎm în totalitate pentru cǎ ne fac plǎcere şi ne oferǎ sentimentul de viaţǎ intensǎ. Starea de bine obţinutǎ în urma experienţelor de tip flux conduce la o gândire complexǎ şi creşterea nivelului de conştiinţǎ. Spre deosebire de alte stǎri de bine pe care le experimentǎm, starea de flux ne face sǎ ne simţim mai puternici şi încrezǎtori cǎ putem fi excelenţi şi fericiţi prin noi înşine, fǎrǎ a mai fi dependenţi de circumstanţele exterioare favorabile. Obţinerea performanţei şi atingerea excelenţei în orice domeniu de activitate, deci şi în practica medierii conflictelor şi a artelor marţiale, presupune acţiune focalizată şi refocalizarea atenţiei în mod dirijat.

yin si yang

Alţi autori (Daniel Reid, 2005) disting între „mintea de Foc” sau „mintea emoţiilor” şi „mintea de Apă” sau „mintea voinţei”. Dacă „mintea de Foc” îşi are locul în inimă, fiind în legătură cu cele cinci simţuri şi reacţionând la jocul constant al percepţiilor, „mintea de Apă” are acces direct la înţelepciunea infinită şi conştientizarea spiritului promordial, preluând comanda sistemului uman şi orientând energia umană în concordanţă cu legile universale ale înţelepciunii şi compasiunii, contribuind la stăpânirea orgoliului personal sau a dorinţelor egoiste cu ajutorul voinţei, în scopul de a hrăni conştiinţa şi de a permite spiritului/minţii, prin alchimie internă, să controleze energia/respiraţia şi aceasta să controleze, la rândul său, esenţa/corpul pentru a proteja sănătatea, a prelungi viaţa şi a stimula conştiinţa. 

______________________

[1]  Cf. Revista Somatothérapies et somatologie, nr. 5, ianuarie, 1990, Articolul Y a-t-il un ou des processus (somato) – thérapeutiques de base?, autor dr. André Moreau din Belgia, pp. 39 – 41

[2] Vezi Dr. André Moreau (2007), Psihoterapie, metode și tehnici, editura Trei, București; Traducerea cărții din limba franceză de Virginia – Smărăndița Brăescu

[3] Vezi Irina Anca Tănăsescu (2008), Introducere în tehnicile proiective, editura Argument, Bucureşti

[4] Cf. Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie integrativă, Polirom, 2001, p.42

[5] cf. André Moreau, Vivre ma vie ici et maintenant. La Gestalt-thérapie, chemin de vie, ed. Nauwelaerts – Belgique et Frison-Roche, Paris-France, 2003 (traducerea carții în limba română de Virginia – Smarandița Brăescu, editura Trei, 2005)

[6] Vezi Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie integrativă, Polirom, 2001

[7] Cf. Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie integrativă, Polirom, 2001, p.19 -20

[8] În vol. Al XVII-lea Congres European de Psihoterapie. Criza: Schimbare şi Provocare, 2010, ed. Trei, Bucureşti; Articolul Obiectiv şi subiectiv în abordarea stǎrii de bine în psihoterapia integrativǎ; Prof. univ. dr Ruxandra Rǎşcanu, Mara Priceputu şi Viorel Paşca, pp. 247 – 266

Bibliografie:

Branden, Nathaniel (2008), The Six Pillars of Self- Esteem, Cei şase stâlpi ai încrederii în sine (trad.rom.), Editura Amsta Publishing, București

Brăescu Virginia – Smărăndiţa, Aplicaţii ale psihologiei în artele marţiale, Secţiunea Poster, lucrările Conferinţei Naţionale de Arte Marţiale, ediţia a II a, Cluj Napoca

Csikszentmihalyi, M (2007), Starea de flux, Editura Curtea Veche, Bucureşti Moreau, A. (2005, a), Viaţa mea aici şi acum. Gestalt terapia, drumul vieţii, Editura Trei, Bucureşti

Moreau, A. (2007, b), Psihoterapie. Metode si tehnici, Editura Trei, Bucureşti

Morin, E. (2005), Introduction à la pensée complexe, Paris, éditions du Seuil

Nuţă, A. (2007), Mai mult de 10 % – Unitatea verticală a creierului, Editura SPER, Bucureşti

Reid, D. (2005), Qi Gong, Manual de iniţiere, Editura Polirom, Iaşi

Solomon, M. (1985), Timpul, Editura Albatros, Bucureşti

Tănăsescu Irina Anca, Introducere în tehnicile proiective, Editura Argument, Bucureşti

Tomsa, I. R. (2008), Psihologia personalităţii şi Legenda personală, Editura Argument, Bucureşti

Vol. Al XVII-lea Congres European de Psihoterapie. Criza: Schimbare şi Provocare, 2010, Editura Trei, Bucureşti

Dacă acest articol vi se pare interesant şi consideraţi cǎ ar mai putea interesa şi alte persoane, vǎ invit sǎ facem conexiuni/link-uri intre blogurile şi site-urile noastre, iar dacǎ doriţi să publicaţi acest articol pe blogurile şi site-urile voastre, am rugamintea să precizaţi la sfârşitul articolului sursa.

Dacă vă place acest blog, vǎ încurajez sǎ-l recomandaţi şi prietenilor pe facebook, twitter sau alte reţele sociale în care sunteţi membri activi.

Vǎ mulţumesc din suflet! Virginia Brăescu©Mediatorul cărtii

Cum sa atingi excelenta in management si leadership

Management si leadership

Ideea de excelenţă se conturează încă de timpuriu în managementul unei organizatii care îşi doreşte să atingă excelenţa.

Liderii excelenţi îşi pregătesc succesori de succes şi nu acceptă autoritatea orbeşte, caută cele mai bune răspunsuri şi sunt solidari în luarea deciziilor.

Liderii din organizatiile excelente sunt disciplinaţi, ambiţioşi, dau dovadă de curaj şi modestie, urmăresc în primul rând interesele instituţiei şi nu pe cele personale.

Într-o organizatie excelenta durabila, recompensarea are drept scop angajarea oamenilor potriviţi şi nu schimbarea comportamentelor persoanelor nepotrivite.

Alegerea oamenilor potriviţi reprezintă un adevăr simplu, dar foarte important pentru a atinge excelenţa, deoarece o organizatie cu oameni potriviţi se poate adapta mai uşor într-o lume schimbătoare. Oamenii potriviţi nu au nevoie să fie conduşi, ci doar călăuziţi, învăţaţi, îndrumaţi.

„Volanul” sau procesul de trecere de la bun la excelent are trei stadii principale: oameni disciplinaţi, gândire disciplinată şi acţiune disciplinată. Saltul spre excelenţă reprezintă un proces urmat de o breşă.

management-si-leadersh-300x231

Daca sunteti interesati de managementul organizatiilor excelente durabile si dezvoltarea leadershipului, va invit sa mai cititi:

Excelenta in afaceri_mica (1)Daca sunteti interesati sa cititi carti despre acest subiect, va recomand un alt articol pe care l-am scris si publicat pe blogul proiectului Mediatorul cartii, unde gasiti o recenzie a cartii Excelenta in afaceri, o carte scrisa de autorul Jim Collins, expert în evoluţia companiilor excelente durabile.

Click aici pentru a afla despre rezultatele cercetarii intreprinse de expertul Jim Collins la nivel mondial, timp de 5 ani, alaturi de alti 21 de cercetatori. Lectura placuta si inspiratie!

Dacă acest articol vi se pare interesant şi consideraţi cǎ ar mai putea interesa şi alte persoane, vǎ invit sǎ facem conexiuni/link-uri între blogurile şi site-urile nostre, iar dacǎ doriţi să publicaţi acest articol pe blogurile şi site-urile voastre, am rugamintea să precizaţi la sfârşitul articolului şi sursa.

VB_MEDIATORULCARTII

Dacă blogul meu vă place, vǎ încurajez sǎ-l recomandaţi şi prietenilor pe facebook, twitter sau alte reţele sociale în care sunteţi membri activi.

Vǎ mulţumesc din suflet! Virginia Brăescu© Mediatorul cǎrţii

Recunostinta

 

Public speaking

Am participat la mai multe programe de training si dezvoltare personala marca Andy Szekely si vi le recomand din toata inima pentru ca reprezinta o investitie importanta pe care o puteti face in voi insiva!

Programele Speaker elite si Speaker Mastery – Bootcamp University by Andy Szekely au fost pentru mine experiente foarte dragi si utile pentru dezvoltarea personala si formarea profesionala.

Alaturi de Andy Szekely, Romeo Cretu si Augustin Mihaila, mentorii principali ai acestor programe de training si dezvoltare personala, am mai avut privilegiul sa lucrez impreuna cu o intreaga echipa de facilitatori talentati (Gabriela Chiriac, Zoia Zarnescu, Calin Iepure) care ne-au fost alaturi pentru reusita procesului nostru de invatare.

I-am cunoscut pe membrii echipei de organizare de la AS Training& Coaching, mereu  pozitivi, veseli, inimosi si atenti ca totul sa functioneze ca la carte.

Am facut parte dintr-o grupa de oameni minunati, de diferite varste si cu diferite background-uri profesionale, dar toti pasionati de ceea ce fac in viata, cu scopuri mari si dornici sa poata contribui, in primul rand prin propria dezvoltare personala si pregatire profesionala, la cresterea calitatii educatiei si formarii profesionale in Romania.

Ma bucur sa fac parte din comunitatea Bootcamp University Romania! 🙂

Această prezentare necesită JavaScript.

Comunicarea eficienta si placerea de a invata

116Fiecare persoană are felul ei de a selecta informaţiile, de a le decoda si de a se exprima.

În fiecare zi învăţăm lucruri noi, dar nu suntem întotdeauna conştienţi de acest lucru. Important este ce anume învăţăm, dacă ştim ce să facem cu ceea ce am aflat sau descoperit, dacă ştim să orientăm cunoştinţele dobândite către un scop construtiv.

Auzim foarte des în jurul nostru formulări de genul: “nu-mi place să învăţ”, “nu mai vreau să învăţ, îmi ajunge cât am învăţat”, “de ce trebuie să învăţ acest lucru?”, „la ce-mi foloseşte să ştiu asta?” … etc.

Din discuţiile avute cu elevii mei, am înţeles că ei doresc să înveţe cum pot să comunice mai eficient pentru a se face mai uşor şi mai bine înţeleşi de părinţi şi profesori şi chiar să înveţe cum anume ar putea să-şi ajute părinţii şi profesorii să comunice mai bine cu ei.

Intrebările pe care elevii şi le pun şi dorinţa lor de a avea relaţii armonioase cu părinţii şi profesorii sunt aspecte pozitive care confirmă :

– nevoia lor de înţelegere, de recunoaştere şi de acceptare reciprocă;
– dorinţa de a face ceva, de a fi coautori ai relaţiilor lor ;
– dorinţa de a se responsabiliza şi deveni autonomi din punct de vedere emoţional şi afectiv.

Pentru o mai profundă înţelegere a importanţei afectivităţii şi asertivităţii în comunicarea didactică, considerăm necesară o definire si o comparaţie a relaţiilor pedagogice de conflict şi de reciprocitate.

Relaţia pedagogică de conflict:

– Are la bază un conflict de nevoi : nevoile elevului/vs/nevoile profesorului
– Refuzul sau absenţa implicării personale
– Sentiment de neputinţă
– Devalorizări
– Predominanţa sistemului întrebare – răspuns
– Plângeri
– Reproşuri
– Acuzaţii
– Culpabilizări
– Supărări
– Crititci

Relaţia pedagogică de reciprocitate:

– Recunoaşterea nevoilor elevilor şi profesorilor fără a le nega sau respinge
– A vorbi despre sine şi nu despre celălalt
– Autonomie, încredere în sine, siguranţă interioară
– Încurajări, aprecieri pozitive
– Invitaţia de a se exprima, de a emite păreri personale, de a se afirma
– Stimulări
– Cereri directe
– Entuziasm
– Proiecte
– Vise
– Propuneri deschise

Învăţarea comunicării asertive permite elevilor: [1]

– să-şi însuşească câteva principii relaţionale de bază ;
– să-şi dezvolte inteligenţa emoţională[2] (capacitatea de a simţi şi a fi conştient de sentimentele şi senzaţiile sale, de a le exprima, de a-şi controla şi amâna impulsurile pentru un beneficiu mai mare şi mai important, de a recunoaşte ce depinde de sine şi ce aparţine celuilalt, de a integra nevoile sale în comportamente coerente adaptate realităţii exterioare, de a observa şi de a intui sentimentele şi nevoile celorlalţi pentru a dezvolta relaţii armonioase, de apreciere şi respect reciproc) ;
– să-şi dezvolte şi să-şi folosească în mod constructiv punctele tari ale personalităţii ;
– să depăşească blocajele în relaţiile interpersonale şi să se afirme într-o manieră responsabilă, prin asumarea consecinţelor propriilor atitudini şi comportamente
– să-şi împlinească nevoile prin cooperare, nu prin competiţie;
– să se vindece în urma unor experienţe şi relaţii dureroase sau nereuşite;
– să-şi rezolve conflictele paşnic şi eficient.

Ascultarea activă şi comunicarea asertivă pot contribui la obţinerea acestor beneficii în toate tipurile de relaţii: relaţia părinte – copil, relaţia de cuplu, relaţiile profesionale etc.

Mediatorul Jean Louis Lascoux, autorul modelului SIC[3] (Strategii şi Interacţiuni în Comunicare), subliniază rolul esenţial al regulilor de comunicare pentru a nu cădea în capcana PIC (Perturbări, Interpretari, Constrângeri). Această idee este susţinută şi de psihosociologul şi  autorul Jacques Salomé care scrie despre reguli de igienă relaţională şi pledează pentru introducerea comunicării ca materie de studiu în şcoală. Autor al metodei ESPERE – o pedagogie a comunicării, Jacques Salomé ne încurajează să ne descoperim nevoile relaţionale şi să învăţăm să comunicam, deoarece „noi oamenii suntem fundamental fiinţe ale relaţiei”. [4] În ciuda dorinţei de a comunica mai bine, oamenii sunt rezistenţi la schimbare, deoarece „orice demers de comunicare reală destabilizează, dezechilibrează anturajul, relaţia.”  [5]

Abilităţile de comunicare dobândite în familie şi în şcoală se dovedesc a fi insuficiente pentru a dezvolta relaţii armonioase cu cei din jur. Violenţa si agresivitatea faţă de noi insine, faţă de ceilalţi si mediul inconjurator apar ca urmare a nerespectării nevoilor relaţionale.

Respectarea relaţiilor fundamentale ne ajută să cunoaştem lumea şi să fim nişte parteneri mai buni pentru noi înşine şi cei din jurul nostru:

– relaţia cu noi înşine şi corpul nostru ;
– relaţia cu părinţii noştri;
– relaţia de cuplu;
– relaţia profesională;
– relaţia cu mediul înconjurător, cu planeta Terra,
– relaţia cu Divinitatea.

Considerăm că şcoala este unul din locurile privilegiate unde se exercită solidarităţile, se dezvoltă autonomia şi simţul responsabilităţii, unde este posibil să învăţăm să trăim împreună într-un climat de înţelegere, de susţinere şi de respect reciproc.

[1] Vezi lucrările lui Marshall Rosenberg, fondatorul şi directorul Centrului pentru Comunicare Nonviolentă (CNVC)

[2] Vezi cărţile lui Daniel Golman traduse în limba română la editura Curtea Veche: Inteligenţa emoţională (2008, editia a IIIa), Emoţiile distructive (2005), Inteligenţa socială (2007) şi Tara Goleman, Alchimia emoţională (2005, editia a II a)

[3] J.L. Lascoux, Pratique de la médiation (Une méthode alternative à la résolution des conflits), ed. ESF, Issy-les-Moulineaux cedex, 2004

[4] Vezi cartile lui Jacques Salomé traduse in limba romana la editurile Curtea Veche si Ascendent, in special cartea Pour ne plus vivre sur la planète TAIRE, 2004, ed. Albin Michel

[5] Interviu Jacques Salomé, revista Psychologies , editia in limba română, februarie 2008, p. 24

Dacă acest articol vi se pare interesant şi consideraţi cǎ ar mai putea interesa şi alte persoane, vǎ invit sǎ facem conexiuni/link-uri intre blogurile şi site-urile noastre, iar dacǎ doriţi să publicaţi acest articol pe blogurile şi site-urile voastre, am rugamintea să precizaţi la sfârşitul articolului sursa: http://virginiabraescu.com.

VB_MEDIATORULCARTII

Dacă vă place acest blog, vǎ încurajez sǎ-l recomandaţi şi prietenilor pe facebook, twitter sau alte reţele sociale în care sunteţi membri activi.

Vǎ mulţumesc din suflet! Virginia Brăescu©Mediatorul cartii

In ritmul melcului… 3 pasi mici pentru reusite mari

Scara melcIn ritmul melcului… Grabeste-te incet!… 3 pasi mici pentru reusite mari… In ce fel diversitatea stimuleaza creativitatea si inovatia?

In plin sezon estival, mi-am amintit de un articol pe care l-am scris iarna trecuta. Mi se pare potrivita medierea sensului in context estival si va invit sa-l cititi pe website-ul Inteligenta sociala. Lectura placuta si inspiratie! 🙂

http://inteligenta-sociala.ro/index.php/2015/12/28/3-pasi-mici-pentru-reusite-mari/

Dacă acest articol vi se pare interesant şi consideraţi cǎ ar mai putea interesa şi alte persoane, vǎ invit sǎ facem conexiuni/link-uri intre blogurile şi site-urile noastre, iar dacǎ doriţi să publicaţi acest articol pe blogurile şi site-urile voastre, am rugamintea să precizaţi la sfârşitul articolului sursa.

VB_MEDIATORULCARTII

Dacă vă place acest blog, vǎ încurajez sǎ-l recomandaţi şi prietenilor pe facebook, twitter sau alte reţele sociale în care sunteţi membri activi.

Vǎ mulţumesc din suflet! Virginia Brăescu©Mediatorul cartii